2

2. Germania

Din perioada dispariţiei totale din circulaţie a Comandantului Legiunii sunt primele patru fotografii. Horia Sima, Petre Ponta şi Traian Borobaru aveau paşapoarte germane, dându-se drept germani din România, transplantaţi în Reich în cursul războiului. De la Alt-Aussee, după ce au trecut frontiera austriacă, au străbătut toată Germania de la est la vest, lucrând pe la gospodăriile ţăranilor.

Ceilalţi legionari au făcut la fel sau şi-au găsit adăpost prin diverse lagăre. Profesorul Sângiorgiu nesimţindu-se în siguranţă la Bad Gastein, se refugiază în zona engleză la Udem, unde a locuit până la moartea lui, întâmplată în 1950.

Tot în Germania s-au pregătit, începând cu 1950, legionarii care s-au anunţat voluntari să se întoarcă în ţară, cu scopul de a întări mişcarea de rezistenţă: Ion Tolan, Ică Tănase, Ion Golea, Alexandru Popovici şi Ion Samoilă. Instructorii lor au fost Petre Ponta şi Dr. Mircea Muşetescu.

În vara anului 1951, au loc importante consfătuiri la Traunstein – Bavaria între Horia Sima, Generalul Chirnoagă şi cadrele conducătoare ale Legiunii din Austria şi Germania. Se procedează la reorganizarea mişcării şi se iau măsuri pentru intensificarea acţiunii ei propagandistice.

Îndată după capitulare, legionarii din Germania au luat iniţiativa de a constitui organizaţii româneşti în toate zonele libere. Sub impulsul legionarilor au luat naştere Asociaţia Românilor din Sudul Germaniei, cu sediul la München; Asociaţia Românilor din Vestul Germaniei, cu sediul la Köln; Asociaţia Românilor din Sud-Vestul Germaniei, cu sediul la Freiburg.

Manifestaţiile legionare din Germania au fost extrem de numeroase şi nu s-au întrerupt niciodată. Activitatea mişcării se confundă în Germania cu toate marile iniţiative de luptă contra comunismului. În 1954 se creează, sub conducerea lui Traian Golea, micul complex tipografic din Dachauerstr. 119, unde se tipăresc de acum înainte publicaţiile legionare. Tot la München s-a întemeiat în 1953 „Institutul Român”, sub preşedinţia lui Grigore Manoilescu. În fiecare an s-au săvârşit acte comemorative în memoria Căpitanului şi a eroilor Moţa şi Marin. În 7 Noiembrie 1954 a avut loc la München o mare manifestaţie, denumită „Închinare eroilor români şi germani căzuţi în lupta contra comunismului”. Serbarea a fost organizată de Institutul Român din Germania şi de Misiunea Catolică Română din Germania.

Pierderi grele a suferit mişcarea prin moartea lui Traian Borobaru în 1971, a Generalului Chirnoagă în 1974 şi a lui Dumitru Leontieş, care, împreună cu Preotul Vasile Zăpârţan, şi-a găsit sfârşitul într-un tragic accident de maşină în August 1976.