CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MIȘCĂRII LEGIONARE
Apărută în Almanahul "Cuvântul" din 1941
1919
În luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Iași.
De la 15 Octombrie 1919 până la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Școala de Arte și Meserii din Iași.
1920
La 9 Februarie 1920, apare ziarul "Garda Conștiintei Naționale" de la Iași. În acest ziar se publică "Crezul socialismului național-creștin", alcătuit de Corneliu Codreanu și Constantin Pancu.
La începutul lui Martie 1920, lucrătorii comuniști din Iași, făcând o grevă și arborând steagul roșu la Atelierele Nicolina, Căpitanul izbutește să potolească greva și, făcând o manifestație nationalistă, rupe steagul roșu a
rborând tricolorul.
În zilele de 4, 5 și 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studenților din România întregită. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenți naționaliști, izbutește să impună congresului hotărârea de eliminare a evreilor din organizațiile studențești.
Lupta împotriva ateismului: în Noiembrie 1920, profesorii Universității din Iași hotărând deschiderea Universității fără serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotrivește cu un grup de studenți. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreună cu Vladimir Frimu baricadează intrările și închid Universitatea. Comuniștii încearcă o contraacțiune care este înfrântă. Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin.
1922
La 1 Aprilie 1922, apare în București revista bilunara "Apărarea Națională" sub conducerea profesorilor A.C. Cuza și N.C. Paulescu, și având ca administrator pe Fănică Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.
La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desființează Centrul Studențesc din Iași și înființează Asociația Studenților Creștini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreună cu un grup de 45 studenți, semnează la Iași Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreiești și pentru înstăpânirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghic
a, Ilie Gârneață, Ion Blănaru, A. Ibrăileanu, Gr. Mihuță, Vladimir Frimu și C. Ghica.
10 Decembrie 1922: delegații centrelor și societăților studențești din țară se întrunesc în congres în marele amfiteatru al Facultății de Medicină din București. Se dă semnalul de luptă al mișcărilor studențești. Se alcătuiește o moțiune prin care se cere
numerus clausus pentru evrei în universități și se vestejește acțiunea politică a democrației francmasonice. Manifestația pe străzile Capitalei ține până după miezul nopții. În cartierul Văcărești au loc conflicte sângeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de armă. Cad răniți.Tot atunci se hotărăște ca 10 Decembrie să fie declarată sărbătoare oficială a studențimii.
La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a închinat î
n stradă, porțile Mitropoliei din Iași fiind închise conducătorilor mișcărilor studențești.
La 17 Septembrie 1923, are loc la Câmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.
În Octombrie 1923, la Iași, în casa Butnaru (str. Săvescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și alții au pus la cale un complot pentru pedepsirea miniștrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcătuind o nouă Constituție.
8 Octombrie 1923: Complotul di
n Dealul Spirii. Conducătorii Mișcărilor Studențești, dimpreună cu Corneliu Codreanu, țin o consfătuire în casele lui Nicolae Dragoș din str. 13 Septembrie nr. 41, București. Se hotărăște împușcarea politicienilor trădători și a plutocraților evrei. Sunt arestați și depuși la închisoarea Văcărești: Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragoș, dr. C. Dănulescu, Ion Zelea Codreanu.
Frățiile de Cruce au luat ființă, la 8 Noiembrie 1923, în închisoarea Văcărești, prin hotărârea lui Corneliu Codreanu. "Frăția de Cruce este un corp de elită al tinerimii având ca scop suprem de a crea buni ostași României de mâine", spunea Corneliu Codreanu.
1924
La 28 Martie 1924, în închisoarea Văcărești, Ion I. Moța împușcă pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea.
La 6 Mai 1924, în casele doamnei Constanta Ghica din Iași (str. Carol 23), Căpitanul hotărăște ridicarea Căminului Cultural Creștin.
La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu întemeiază la Ungheni prima Tabără de Muncă din România și din Europa, începând lucrul cu 26 de tineri.
La 21 Mai 1924, se judeca în București procesul maiorului Băgulescu, înscenat de mafia liberala. Maiorul Băgulescu fusese închis la Jilava unde își făcuse sărbătorile Paștelui.
La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu și 50 de tineri, pe când lucrau la o tabără legionară, la o grădinărie din Iași, sunt arestați de politie și schingiuiți de polițaiul Manciu.
La 3 și 5 Iunie 1924, se țin la Iași întrunirile de protestare contra nelegiuirilor polițaiului Manciu. Țin cuvântări profesorii C. Șumuleanu, A.C. Cuza și alții.
La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodește cu domnișoara Elena Ilinoiu.
La 26 Septembrie 1924, se
judecă la București procesul lui Ion I. Moța care împușcase, în închisoarea Văcărești, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Moța este achitat la orele 3 dimineața.
La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codrea
nu fiind atacat chiar în timpul ședinței, pe când pleda ca avocat în procesul studentului Comârzan, de la Judecătoria ocolului II din Iași, îl împușcă pe polițaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestat și, a doua zi, sunt arestați și Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu își face închisoarea la Galata.
La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iași cu cătușe la mâini, pentru confirmarea mandatului de arestare.
La 29 Noiembrie 1924, Ion
I. Moța trimite din închisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.
1925
În luna Februarie 1925, Căpitanul este transportat de la închisoarea Galata, din Iași, unde stătuse încarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, și transportat la Focșani, pentru judecarea procesului împușcării lui Manciu.
La începutul lui Martie 1925, Fănică Anastasescu și Andrei C. Ionescu întemeiază în București primele Frății de Cruce.
La 20 Mai 1925, începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codre
anu pentru împușcarea polițaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.
După procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în București. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie următoarele: "Cred că erau peste 50.000 de oameni, cuprinși de un entuziasm căruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit și eu. De altfel în toată țara era un curent naționalist așa de puternic încât ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea țării. Treceau nefolosit
e, în acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei mișcări, cu care ea nu se va mai întâlni niciodată. Profesorul Cuza n-a știut să valorifice un mare moment tactic cu care atât de rar se întâlnesc mișcările politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscător al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluită din acel moment".(Pentru Legionari, p.251).
La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se căsătorește, la Focșani, cu Elena Ilinoiu. "Erau de față intre 80-100.000 de oameni", spune Corneli
u Codreanu (Pentru Legionari, p.255).
La 10 August 1925, Corneliu Codreanu botează, în județul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.
La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Căminului Cultural Creștin din Iași, clădit cu brațele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Râpa Galbenă).
1926
În luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candidează la alegerile generale din județul Putna.
1927
La 18 Mai 1927, Căpitanul se reîntoarce în țară, după ce făcuse o călătorie de studii la Grenoble, întovărășit de Ion I. Moța, și reîncepe reorganizarea mișcării naționaliste care era fărâmițată.
La 15 Iunie 1927, Ion I. Moța își susține teza în științe juridice la Universitatea din Grenoble, având subiectul
La securité juridique dans la Societé de Nations.
La 24 Iunie 1927, se întemeiază la Iași, în str. Florilor 26,
Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.
La 1 Iulie 1927, se cimentează cel dintâi legământ al legionarilor la Focșani, București, Cluj și Câmpulung.
La 10 Iulie 1927, se ține la Mânăstirea Neamțului Congresul Conducătorilor Mișcărilor Studențești. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fănică Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelului Mihail.
La 1 August 1927, a
pare nr.1 din revista bilunară "Pământul Strămoșesc", organ al Legiunii Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, având sediul la Iași, la Căminul Cultural Creștin.
La 18 August 1927, Ion I. Moța se căsătorește cu domnișoara Iridenta
Codreanu.
La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publica în revista "Pământul Strămoșesc" principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului Mihail.
Andrei C. Ionescu, fiind însărcinat de Căpitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail în București, întemeiază, sub conducerea lui, primul cuib legionar, în Capitală, în luna Octombrie 1927. Din acest cuib făceau parte, chiar de la întemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Ni
coară, dr. Iosif Dumitriu și alții. Primele ședințe s-au ținut la Căminul studențesc Sf. Voievozi din București.
La 15 Octombrie 1927, s-a încheiat bătălia Legiunii, de o lună și jumătate, revista "Pământul Strămoșesc" având 2586 de abonați.
La 8 Noiemb
rie 1927, la Iași, legionarii depun primul jurământ pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghiță Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mișu Crișan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tănăsache, Ștefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se încredințează Săcușorul cu Pământ.
8 Noiembrie, ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril este declarată sărbătoare oficială a Mișcării Legionare.
În Decembrie 1927 se ține, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.
1928
La 10 Decembrie 1928, profesorul Găvănescul primește de Corneliu Codreanu Săcușorul cu Pământ.
1929
În zilele de 3 și 4 ianuarie 1929, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr.2 Iași), Căpitanul a ținut prima adunare a șefilor de cuib din toată țara.
La 4 ianuarie 1929, se întemeiază Senatul Legiunii, alcătuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru și profesorul Traian Brăileanu.
La 20 Ianuarie 1929, Căpitanul ține o conferință la Centrul Studențesc București, vorbind despre Generația Nouă.
La 14, 15 și 16 Septembrie 1929, are loc la Mânăstirea Putna, sub președinția lui Andrei C. Ionescu, Congresul Asociației Studențești Creștine "Ștefan cel Mare". Acesta este al doilea congres al studențimii române la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu și Ion Slavici. Căpitanul este nașul drapelului cu zvastică al asociației. Căpitanul tine o cuvântare în care termină cu îndrumarea: "cartea și carabina". Profesorul Traian
Brăileanu rostește o cuvântare despre problema dictaturii.
În Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales președinte al Centrului Studențesc București. Spiritul legionar domina mișcarea studențească la București.
La 10 Decembrie 1929, se inaugurează, în București, Biserica studențească Sf. Anton (Curtea Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edineți, duhovnicul studențimii și Andrei C. Ionescu, președintele Centrului Studențesc București.
La 1, 2 și 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amănunțit istoric al mișcărilor studențești dominate de însuflețirea Căpitanului. După congres, legionarii defilează într-un grup compact, în uniforme și costume naționale, sub comanda lui Ion Banea.
La 15 De
cembrie 1929, are loc, în târgul Berești (jud. Covurlui), prima întrunire publică legionară organizată de Corneliu Codreanu. În zilele următoare, Căpitanul va face marșul pe Valea Horincii, după Focșani, "al doilea stâlp al Mișcării Legionare".
De la 23
la 27 Decembrie 1929, are loc Marșul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu la Ludoșul de Mureș.
1930
La 26 Ianuarie 1930 și în zilele următoare are loc marșul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu, în Basarabia.
La 26 Ianuarie
1930, profesorul Traian Brăileanu ține o conferință în București cimentând ideologia Mișcării Legionare.
La 25 Martie 1930, are loc în sala Societății Tinerimea Română din București întrunirea de alarmă pentru stârpirea comunismului. S-au adus placarde și a fost una dintre impunătoarele manifestațiuni comandate de Corneliu Codreanu.
La 10 Aprilie 1930, au loc în București ciocniri sângeroase între invalizii de război și jandarmerie sub guvernul țărănist. Studențimea participă la manifestație alături de invalizi, și la 11 Aprilie are loc întrunirea de protestare a studențimii de la Societatea Tinerimea Română. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenți în frunte cu dr. Gheorghe Sârbulescu. Căpitanul se înscrie ca prim apărător în procesul intent
at studenților arestați.
La 12 Aprilie 1930, Căpitanul convoacă în București o întrunire a tinerimii române din toate societățile și grupările politice, punând bazele Gărzii de Fier în Capitală.
La 24 Iunie 1930, legionarii organizează prima chetă în București, adunându-se suma se 31456 lei. Tot atunci se cumpără primele trompete folosite în marșul legionar din Bucovina.
În Iulie 1930, tânărul Beza împușcă pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, apărând pe Beza, este arestat, pentru ca, mai târziu, Beza să comploteze contra Căpitanului.
La 20 Iulie 1930, trebuia să se facă marșul în Basarabia hotărât de Corneliu Codreanu. Guvernul îl interzice, și Căpitanul publică "Un apel și un avertisment".
La 1, 2 și 3 Decembrie 1930, se ține, la Brăila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvântări: Ion Belgea, Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu și Ilie Gârneață.
La 8 Noiembrie 1930, se inaugurează în București, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Gărzii de Fier.
1931
La 11 Ianuarie 193
1, Ion Mihalache dizolvă Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii întăresc lupta. Printre ei se remarcă: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fănică Anastasescu, Iordache Nicoară, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Pătrașcu, Iancu Caranica și Virgil Rădulescu.
La 27 Februarie 1931, se judecă procesul lui Corneliu Codreanu și al Gărzii de Fier după dizolvarea hotărâtă de Ion Mihalache. Acuzații, după câteva zile de "deliberare", sunt achitați.
La
6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales președinte al Centrului Studențesc București.
La 26 Martie 1931, se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu și al dizolvării Gărzii de Fier. Căpitanul este achitat în unanimitate după 87 de zile de
închisoare.
La 31 Martie 1931, se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu și cei "șase" sunt eliberați din închisoare.
La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Cameră. Garda de Fier depune liste în 17 județe și obține 34.000 de voturi,
dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.
La 31 August 1931, se fac alegeri parțiale în județul Neamț. Corneliu Codreanu candidează și obține 11.300 voturi, fiind ales deputat.
La 3 Decembrie 1931, Căpitanul își rostește discursul de răspuns la Mesaj în Camera Deputaților.
1932
În luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestări, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat să vorbească și să se apere în Parlament.
La 17
Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candidează la alegerile parțiale din județul Tutova. Se dă o lupta apriga la care participă Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu și Senatul Legiunii. Obținând 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.
În luna Iulie 1932, se fac alegeri generale și Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur, hotărăște depunerea candidaturilor în 36 județe. Rezultatul: Garda de Fier obține 70.000 voturi, ceea ce însemnă 5 locuri în Parlament.
L
a 20 Octombrie 1932 apare în București revista "Axa".
Un mănunchi de tineri intelectuali intră în Mișcarea Legionară și din ei se vor selecționa cei mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu, precum și pictorii Basarab și Zlotescu și poetul Radu Gyr.
La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu înființează prin ordin de zi gradul de comandant legionar și înaintează în acest grad, prima promoție de legionari, pe următorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blănaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga și Tănase Antohi.
1933
La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Căpitanului, legionarii din București și studenții depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, făcută împotriva voinței guvernului, este însuflețită de preotul Georgescu-Edineți.
La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind în parlament, ia apărarea muncitorilor de la Atelierele Grivița, maltratați și omorâți de guvernul țărănist.
În primele zile ale lunii Mai 1933, se alcătuieste Echipa Morții formată din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochiței, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc și Radoi. Ei străbat țara în marșuri și cântece, făcând propaganda Mișcării Legionare.
Cărticica șefului de cuib
, ca să se poată tipări înlăturând rigorile cenzurii, a apărut sub forma de publicație bisăptămânală, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.
La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Vișani pentru a construi un dig care sa oprească revărsările de ape ale râului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armand Călinescu, opresc această măreață înfăptuire, maltratând și arestând pe legionari.
La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publica în ziarul "Calendarul" o scrisoare adresată primului-ministru Al. Vaida Voevod, arătând nedreptatea făcută prin împiedicarea construirii digului de la Vișani.
La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucureștii Noi.
În Noiembrie 1933, Căpitanul face o Declarație la Mesaj în Camera Deputaților.
La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Te
odorescu este asasinat, la Constanța, de jandarmi, pe când lipea afișe.
Legionarul Niță Constantin este asasinat în ziua de 28 Noiembrie 1933.
În noaptea de 9 către 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolvă Garda de Fier și agenții poliției devastează sediile Mișcării Legionare, fac arestări și maltratează pe legionari: Garda de Fier depusese candidaturi în toate județele, dar prin aceasta dizolvare era împiedicată de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.
Legionarul Nicolae B
ălănoiu este asasinat de poliție, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.
Numeroși legionari sunt arestați și încarcerați la închisoarea Jilava. Arestări numeroase se fac în toata țara și ele vor continua și în primele luni ale anului următor.
La
23 Decembrie 1933, apare numărul 24 din revista "Axa" și ultimul, tipărit împotriva voinței guvernului și în care se făcea o anchetă printre scriitori asupra dizolvării Gărzii de Fier. Numărul acesta a fost tipărit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu și Nicolae Andrieș, care sunt arestați la începutul lunii Februarie 1934, dimpreună cu dr. Nicolae Roșu care este dat în judecată pentru colaborare la acest număr.
În ziarul "Cuvântul", de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari
deținuți la Jilava și care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau în greva foamei. Tot în acest număr apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvânt în chestiunea dizolvării Gărzii de Fier, în care I.G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu comandantul jandarmilor și Cristescu directorul Siguranței sunt făcuți responsabili de arestarea și omorârea legionarilor.
În seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul gării Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace împușcă pe primul-ministru I.G. Duca, pedepsind astfel pe autorul material al dizolvării Gărzii de Fier și al asasinării legionarilor.
La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de poliția din București și legionarul Sterie Ciumetti din or
dinul lui Victor Iamandi.
1934
Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, în ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credința în opera Căpitanului.
La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecată și ținut arestat pana la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiași zile este rearestat și menținut la Consiliul de Război până la 15 Martie 1934.
La 5 Aprilie 1934, se termină judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar condamna pe Nicadori la muncă silnică pe viață. Totodată erau dați în judecata Emil Șiancu, apărătorul moților. Se dă un verdict de achitare.
La 25 Noiembrie 1934, reapare "Cuvântul Studențesc" legionar, președinte al U.N.S.C.R fiind Traian Cotigă și președinte al C.
S.B. Gheorghe Furdui.
Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Căpitanul proclamă ziua de 10 decembrie ziua suferinței legionare.
La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Moța propune o moțiune în chestiunea evreiasca și congresul, în unanimitate, hotărăște să combată acțiunea distructivă a evreilor. Tot în aceeași zi, la îndemnul lui N. Titulescu, poliția elvețiană arestează pe Ion Moța și îi percheziționează locuința. Ion I. Moța trimite o scrisoare lui N. Titule
scu în care îl acuză de aceasta trădare și încheie astfel:" România de mâine, a noastră, a tinerilor, care se va înstăpâni cu siguranță, și în curând, va ști să spele toate aceste ofense de pe obrazul țării".
1935
La 1 Ianuarie 1935, Căpitanul semnează circulara către legionarii din întreaga țară, făcând bilanțul anului precedent: 18.000 de arestări, cu 18.000 de case călcate de barbari și umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morți și 3 înmormântați de vii sub pământ, și încheie a
stfel:" Înainte, dragi legionari! Fiți mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu și pășiți cu nesfârșită încredere în anul care vine".
În Aprilie 1935, se întemeiază "Asociația Generației Mișcării Studențești de la 1922" sub președinția lui Ion I. Moța.
În Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipărește un manifest în limbile română și franceză în care arată că, deși născut și crescut în Franța, nu vede altă soluție decât a unei înțelegeri între Germania, Italia și Franța care să se împotrivească acțiunii iudeo-francmasonice a Societății Națiunilor.
În zilele de 17 și 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studenților Români Creștini, președinte fiind Traian Cotiga. Ion I. Moța este proclamat președinte al U.N.S.C.R.
La 31 Mai 1935, moare
pe câmpul de onoare al Mișcării Legionare Hristache Solomon.
La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu înființează Partidul Totul pentru Țară
.
În Tabăra de muncă de la Drăgășani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, până la 14 August 1935, fabricând 100.000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraș.
Din Iunie până în Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu și-au construit clădirea destinată sediului Mișcării Legionare.
De la 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi și au clădit Mânăstirea Izbuc (jud. Bihor).
De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpușna) la temelia unei mânăstiri.
La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au clădit o biserică.
Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabăra de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie până la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezența Căpitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de șosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.
De la 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stâncă la Mânăstirea Arnota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. În acest timp a
u lucrat 242 de legionari.
În comuna Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunată casă culturală.
De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Sălaj).
De la 8 Iulie până la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Valea Mare (jud. Bălți).
În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat,
într-o tabără, 100.000 de cărămizi destinate construirii unei școli în anii următori.
În Tabăra de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineț) legionarii au lucrat cărămizi, pentru Casa Legionară, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.
De la 12 August p
ana la 6 Octombrie 1935, în Nicorești (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de cărămizi pentru Casa Legionară.
De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curții bisericii și la repararea bisericii din Baciu (jud. Brașov).
La 17 A
ugust 1935, grupul legionar Bușteni ridică o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionară: Virgil Teodorescu.
În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tânăr legionar. Inițiativa acestei construcții a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s-au organizat 4 tabere: la Chintău, unde de la 18 Iunie până la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000 de cărămizi; iar de la 17 Iunie 1936, încă 30.000 de cărămizi; la Baciu, în lunil
e Iulie și August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatră pentru temelie; la Sutor, în lunile Ianuarie și Februarie 1936, s-au tăiat lemnele; la Dorobanți s-a lucrat în 1935 și 1936. În aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a făcut sfințirea primei construcții și de la această dată căminul este locuit de 25 legionari.
De la 16 Septembrie până la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit șase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mânăstirii Mamu (jud. Vâ
lcea).
La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu dă prima circulară pentru comerțul legionar către șefii de județ, fixând normele de organizare.
La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfântul Si
nod, cu îndemnul patriarhului de pomină Miron Cristea, trimite o adresă către toate eparhiile din țară prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino, șeful Partidului Totul pentru Țară, răspunde printr-un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.
La 2 Noiembrie 1935, Căpitanul dă o circulara în care laudă și încurajează acțiunea lui Horia Sima la Timișoara.
Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Căpitanul hotărăște Controlul Legionar. Controlul avea ca scop păzirea moralității și a corectitudinii legionarilor. "Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amănunțime, cu mare conștiinciozitate și cu mare severitate. Aici nu există nici toleranță și nic
i milă".
La 14 Noiembrie 1935, Căpitanul inaugurează Cooperativa Legionară din București. Fănică Anastasescu este numit administrator și Emil Eremeiu director.
La 5 Decembrie 1935, după înființarea Controlului Legionar, Căpitanul semnează următorul ordin: "Fănică Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control următorilor: Traian Cotigă, fost președinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, președinte al Centrului; Administrația ziarului "Cuvântul Studențesc"; Boș
tină Vasile, cercul Covurlui". Fănică Anastasescu fusese însărcinat de Căpitan cu Controlul Legionar.
La 6 Decembrie 1935 Căpitanul pleacă la Carmen Sylva și începe redactarea cărții
PENTRU LEGIONARI.
1936
În Martie 1936, Ion I. Moța face să apară cul
egerea lui de articole în cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Țară).
La 22 Martie 1936, legionarii ridica o troiță la Olteț (jud. Făgăraș).
La 3, 4 și 5 Aprilie se ține, la Târgu Mureș, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestațiuni populare antisemite și conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studenților români. Celelalte n-au fost îngăduite de guverne.
La 18 și 19 Aprilie 1936, se ține la București Congresul Foștilor Conducători din Mișcările Studențești din Asociația Generației Mișcărilor Studențești de la 1922, sub președinția lui Ion I. Moța, membri în comitet fiind aleși: Radu Budișteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Roșu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fănică Anastasescu și profesor Sima Simules
cu.
La 22 Aprilie 1936, Căpitanul se reîntoarce de la Carmen Sylva după ce terminase de scris cartea
Pentru Legionari.
La 1 Mai 1936, se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuți, care construiește biserica Arhanghelul Mihail.
Prin circulara de la 30 Mai 1936, Căpitanul înfierează politica externă de trădare a lui N. Titulescu.
Legionarul Gheorghe Gligor este asasinat de comuniști la Cernăuți în luna August 1936.
La 5 Septembrie 1936, Muncitorimea Legionara și numește pe inginerul Gheorghe Clime, comandant al Bunei Vestiri, șef al Muncitorimii Legionare din întreaga țară.
La 25 Octombrie 1936, se sfințește, la Azuga, troița lucrată de muncitori.
La 5 Noiembrie 1936, Căpitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, în care spunea: "Cerem ca M.V. să pretindă tuturor celor ce conduc sau își manifestă păreri cu privire la politica externă a României să declare că răspund cu capul pentru directivele pe care și le însușesc".
La 6 Noiembrie 1936, se întemeiază Asociația Prietenii Legionarilor.
La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Moța trimite cele doua scrisori părinților lui și lui Corneliu Codreanu, care sunt totodată și testamentul sau.
La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Moța, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borșa, Neculai Totu, Bănică Dobre și Alexandru Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pe frontul generalului Franco.
La 6 Decembrie 1936, Căpitanul întemeiază ordinul
Buna Vestire și numește comandanți ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Moța, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață, Mile Lefter și Ion Blănaru.
La 10 Decembrie 1936, se săvârșește unirea dintre muncitori și studenți în duhul Căpitanului.
1937
La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Moța, pe când se afla pe frontul spaniol, este numit de Căpitan vicepreședinte al Partidului Totul pentru Țară
.
La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se înscrie în istorie prin moartea eroică a lui Ion I. Moța și Vasile Marin pe frontul naționalist din Spania
, la Majadahonda.
La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfântul Anton din București un ciclu de conferințe vorbind despre Știință și Credință.
La 13 Ianuarie 1937, Căpitanul înaintează la gradul de comandanți ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace și Ion Caranica.
La 1 Februarie 1937, încep săpăturile la Casa Verde din București pentru mormântul lui Ion I. Moța și Vasile Marin. Căpitanul desfundă pământul dând primul târnăcop.
La 12 Februarie 1937, Căpitanul formulează jurământul gradelor legionare.
La 13 Februarie 1937, se face înmormântarea eroilor luptători în Spania, Ion I. Moța și Vasile Marin, în Mausoleul de la Casa Verde din București.
La 22 Februarie 1937, apare în București ziarul "Buna Vestire"
.
La 26 Februarie 1937, Consiliul de Miniștri desființează cantinele și căminele studențești din toate centrele universitare. Aceasta infamie a fost săvârșită în urma cererii lui Ștefănescu-Goangă și Gabriel Marinescu și se îndrepta, cu deosebire, împotr
iva legionarilor.
În Februarie 1937, generalul Franco decorează post-mortem cu "Crucea de Război" pe Ion I. Moța și Vasile Marin. De asemenea, cei șapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol naționalist sunt decorați cu "Crucea Roșie".
La
1 Martie 1937, rectorul Universității din Iași, Traian Bratu este atacat și rănit de trei necunoscuți. La 2 Martie, Căpitanul dă un comunicat în care arata că "Mișcarea Legionară nu are nici o legătură cu incidentul penibil în care Traian Bratu a fost rănit".
La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tătărăscu hotărăște închiderea tuturor Universităților din țară. Măsura neîndreptățită era luată, evident, împotriva studențimii legionare.
La 27 Martie 1937, a început la Consiliul de Război din București judecarea studenților legionari: Viorel Trifa, Virgil Rădulescu, Vasile Popescu, Iordache Spânu, Șocariciu Ieremia, Ștefănescu Leon și Ghiocel Dumitru care sechestraseră și pedepsiseră pe un vinovat al Mișcării. Acuzații sunt condamnați la închisoare (2 Aprilie).
La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Război din București, începe procesul judecării Decemvirilor care, în ziua de 16 Iulie 1936, au împușcat pe trădătorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratănase Ion, Bozântan Iosif, Curcă Ștefan, Pele Ion, State G
rigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrilă și Vlad Radu sunt condamnați la muncă silnică pe viață, iar Georgescu Ștefan și Trandafir Ion la 10 ani muncă silnică.
La 25 Aprilie 1937, Căpitanul ordonă să se facă un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor construcției sediului legionar. Se strânge suma de 2.300.000 lei.
La 17 Mai 1937, se dă sentința în procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studențesc de la Târgu Mureș. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Ștefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioraș Teodor, Crudu și Pârvulescu sunt condamnați: primii doi la un an de închisoare, ceilalți la un an și 6 luni.
În luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drept roman de la Universitatea din Cluj, I.C. Cătuneanu.
La 14 Iunie 1937, s-au făcut primele săpături pentru construcția noului sediu legionar din București.
La 6 Iulie 1937, se înființează Tabăra legionară de la Câmpina, care se desființează, la 11 Iulie, în urma terorii autorităților. La 27 Iulie 1937, Prefectura județului Prahova trimite un ordin confidențial fabricilor de postav, bere, sticlărie și ciment din Azuga, în care cere îndepărtarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. Astfel se lua pâinea muncitorilor pentru credința lor legionară.
La 18 August 1937, începe la Crai
ova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenți legionari din Cernăuți care aplicaseră o corecțiune unui profanator al mormintelor lui Ion I. Moța și Vasile Marin. Procesul se amână pentru 22 Septembrie.
ÎNCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circu
lara de la 18 August 1937, Căpitanul spune: "aș dori ca în mijlocul nației românești să se formeze familii-cetăți legionare. Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legionarilor cu legionare, având la baza însoțirii nu singura apreciere a frumuseților fizice, ci mai ales pe aceea a strălucitoarelor însușiri sufletești legionare.
Familiile-cetăți legionare:
1.Vor fi adevărate centre de rezistență în mijlocul națiunii.
2.Din ele se vor naște eroi pentru neam".
La 12 Septembrie 1937, secțiunea Mișcării Legionare din județul Muscel, condusă de Puiu Gârniceanu, executa un marș la Topoloveni.
La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu înființează Bătălia Comerțului Legionar. La 15 Septembrie 1937, Căpitanul deschide Bătălia fierului vechi.
Sâmbătă 25 și Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sărbătoare pentru legionari, căci atunci a fost cinstită munca de construire a Casei Verzi din București. Tot atunci se organizează o expoziție a presei legionare, și statistici elocvente, din care desprind
em: până la aceasta dată jertfa legionară a însemnat 1851 ani, 11 luni și 23 zile de închisoare.
La 28 Septembrie 1937, Căpitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini și Adolf Hitler în care saluta întâlnirea istorica dintre cei doi conducători ai poporului italian și german.
La 3 Octombrie 1937, Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor.
La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul.
La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat ș
ef al Partidului Totul pentru Țară.
La 24 Octombrie 1937, Căpitanul inaugurează Pensiunea legionară din Predeal.
La sfârșitul lunii Octombrie 1937, se țin mari întruniri legionare în județele Constanta, Caliacra și Tulcea și în alte părți ale țării.
La 1 Noiembrie 1937, se inaugurează Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.
La 7 Noiembrie 1937, Căpitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Grivița.
La 11 Noiembrie 1937, Căpitanul deschide campania electorală.
La 11
Noiembrie 1937, Căpitanul propune, și Senatul Legiunii cooptează pe următorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Șumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. Șt. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. înv. V. Diaconescu.
La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.
Cei 10 legionari din Cernăuți sunt achitați la 24 Noiembrie 1937.
Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Căpitanul fixează lista definitivă a candidaturilor pentru alegerile pentru Cameră și o da publicității. S-au depus candidaturi în 72 de județe.
La 26 Noiembrie 1937, Partidul
Totul pentru Țară anunță depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat în 72 de județe (completată la 2 Decembrie).
La 30 Noiembrie 1937, Căpitanul face declarații politice ziariștilor. Presa din ziua aceea le publică și din ele extragem următoarele: "Eu sunt contra marilor democrații ale Occidentului, eu sunt contra Micii Înțelegeri, eu sunt contra Înțelegerii Balcanice, și n-am nici un atașament pentru Societatea Națiunilor, în care nu cred. Eu sunt pentru politica externă a României alături de Roma și Berlin, alături de statele revoluțiilor naționale. În contra bolșevismului. În 48 de ore după biruința Mișcări
i Legionare, România va avea o alianță cu Roma și Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume".
La 10 Decembrie 1937, Căpitanul inaugurează primul magazin de stofe și manufactură legionar din Capitală.
La 3 Decembrie 1937, Batalionu
l comerțului legionar începe bătălia în Moldova.
La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Șumuleanu.
La 9 Decembrie 1937, începe marșul legionar de propagandă în Bucovina. La întrunirea de la Suceava, din aceeași zi, vorbesc: protoereul Ion Moța, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi și Alexandru Constant.
La 14 Decembrie 1937, este asasinat, în lupta electorală, legionarul Mihai Turcanu.
La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh. Tătărăscu. Rezultatele oficiale ne arată că Partidul Liberal, în cartel cu vaidiștii și iorghiștii, a întrunit 1.103.353 voturi. S-a ajuns insă la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlănțuită de jandarmerie, prin furtul urnelor, și chiar prin falsificarea
cifrelor. Partidul țărănesc întrunește 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Țară 478.378 voturi. Reiese deci ca guvernul n-a obținut 40% de voturi, ci numai 35,92%. După repartizarea oficială, Partidul Totul pentru Țară trebuia să obțină 66 mandate în Parlament. În București, cartelul guvernamental obține 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Țară 14401, așezându-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Mișcării Legionare în alegeri a însemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfărâmat și totodată echilibrul electoral dintre guvern și țară s-a prăbușit. Din aceasta pricină, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisionează și, tot atunci, Octavian Goga este însărcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza trăgând de pulpana lui pe Armand Călinescu ca ministru de interne. În ajunul anului nou guvernul Goga dizolvă corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit.
1938
La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Căpitanului, se înființează Corpul legionar Moța-Marin. Deviza acestui corp este: "gata de moarte" și din el nu pot face decât maximum 10.000 de legionari.
La 18 ianuarie 1938, se hotărăsc, prin decret regal, alegeri pentru Cameră pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie și convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul
Totul pentru Țară, împiedicat să-și depună lista la început, obține locul al 5-lea pe buletinul de vot, după ce se anulaseră primele depuneri. Popularitatea imensă a Mișcării Legionare anulează hotărârea de a se face alegeri.
Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuar
ie 1938, Căpitanul fixează normele de alcătuire ale comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.
În Ianuarie 1938, Virgilio Gayda publica o convorbire cu Corneliu Codreanu în ziarul "Giornale d'Italia".
Ziarul italian "Il Messaggero" publică, to
t în vremea aceea, o convorbire a trimisului sau special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.
La începutul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreieră țara și fac o intensă propagandă electorală pentru alegerile fixate la 2 Martie 193
8.
La 1 Februarie 1938, se judeca la Brașov procesul celor 6 studenți acuzați de rănirea rectorului Traian Bratu. Studenții sunt achitați.
La 4 Februarie 1938, Căpitanul constituie Corpul legionar al foștilor militari.
La 6 Februarie 1938, bandele el
ectorale cuziste împușcă pe legionarii Mija Dumitru și Florian St. Popescu în satul Maineasa (jud. Ilfov).
La 9 Februarie 1938, Căpitanul, văzând pornirile ucigașe ale guvernării A.C. Cuza-Octavian Goga, hotărăște retragerea Mișcării Legionare din propaganda electorală.
La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, înfrânt de Mișcarea Legionară, încearcă o lovitură de stat, cerând demisia guvernului Octavian Goga, anulând Constituția, amânând alegerile și suspendând activitatea organizațiilor politice. Guvernul crimelor și trădării se constituie sub președinția patriarhului Miron Cristea și Armand Călinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat era vădit îndreptată împotriva Mișcării Legionare. Între rege și țară, conflictul era iremediabil.
Prin C
irculara 148, de la 21 Februarie 1938, Căpitanul, în fața noilor împrejurări politice, hotărăște autodizolvarea Partidului Totul pentru Țară. Mișcarea Legionară, însă, își urma cursul firesc, Căpitanul având grija, din timp, să dea indicații pentru viitorul comandament.
La 22 Februarie 1938, Căpitanul trimite o scrisoare miniștrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea în care le spune că prin lovitura de stat se intenționează asasinarea tineretului și înfrângerea libertății și demnității poporului român care astfel este împiedicat să-și hotărască singur destinul în lume.
La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspendă din învățământ mulți profesori și învățători, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se afla și Horia Sima, profesor la liceul din Lug
oj.
La 30 martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adresează Parchetului pentru a deschide acțiune publică de ultragiu. Corneliu Codreanu, în aceasta scrisoare, îl învinovățește pe N. Iorga de necinste sufletească și de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici își afla obârșia procesul Căpitanului. Autorul moral al asasinării: N. Iorga.
În prima jumătate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Călinecu fac descinderi la toate sediile Mișcării Legionare din Capitală și provincie. Se confiscă arhivele. Se falsifică anumite acte și se dau publicității. Societățile de stat și particulare sunt obligate sa concedieze pe funcționarii și lucrătorii legionari. Într-o singura zi, S.T.B. concediază 13 funcț
ionari legionari. Ziarul "Curentul" face o intensă publicitate prigoanei, după ce, la 21 și 23 Martie, publicase doua reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Șerpilor ca lagăr și loc de tortură pentru legionari.
La 13 Aprilie 1938, ziarele "Cuvân
tul" și "Buna Vestire" au fost suprimate de guvern.
La 17 Aprilie 1938, Căpitanul este arestat în București.
La 19 Aprilie 1938, Căpitanul este condamnat la 6 luni închisoare, maximum de pedeapsă, în procesul intentat de N. Iorga.
În zilele următoare, guvernul lui Armand Călinescu publică numeroase legi și regulamente pentru prigonirea Mișcării Legionare.
În a doua jumătate a lunii Aprilie 1938, se fac sute și mii de arestări printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunță: "Peste 300 de arestați vor fi judecați în timp de trei zile". O grindină de calomnii și insulte cădea asupra Mișcării Legionare. Documente false, acte măsluite, tind să justifice aceste calomnii. Dar nu mai puțin prin aceasta imensă publicitate se dovedește că Mișcarea Legiona
ră era stăpână de fapt a spiritului țării, fiind organizată în toate categoriile sociale.
La sfârșitul lunii Aprilie 1938, are loc în București în str. Oltarului nr. 3, o întrunire a legionarilor scăpați de sub urmărirea poliției și nearestați, sub conduc
erea lui Ion Belgea.
La această întrunire participă: Horia Sima, evadat din domiciliul forțat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoară, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cârdu, Ion Antoniu, Stănicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotărât intensificarea acțiunii legionare în timpul prigoanei.
La 13 Mai 1938, se judecă la Craiova procesul celor 49 studenți acuzați de "dezordine" de la 14 August 1934. Numeroși legionari sunt internați în lagăre.
Bartolomeu Livezeanu și Laurian Țălnaru scapă de sub urmărire, reorganizează Mișcarea Legionară, dar sunt arestați la 10 Mai 1938.
În prima jumătate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din țară judecă procesele legionarilor. Sunt zeci și sute de condamnări, chiar și elevi de școală sunt băgați în închisoare. Părinții sunt amenințați cu moartea, rudele de asemenea.
La 23 Mai 1938, începe, la Consiliul de Război al Corpului II Armată din București, Judecarea celui mai mare proces politic din istoria românilor: Procesul Căpitanului.
Procesul se judeca zi și noapte, Corneliu Codreanu demascând sinistra infamie a acestei înscenări. Dar Căpitanul este împiedicat să se apere, când el trebuia sa fie acuzatorul regelui Carol al II-lea și al lui Armand Călinescu.
Avocații apărării sunt împiedicați să-și spună cuvântul; martorii să depună pentru Căpitan. În noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 și jumătate, Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni degradare civilă, 5000 lei amendă, 2000 lei cheltuieli de judecată. Iudeo-francmasoneria, prin hotărârea criminală a regelui Carol al II-lea și Armand Călinescu triumfase. Dar Mișcarea Legionară își spusese verdictul: "Un fir de păr de se va clinti din capul Căpi
tanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului".
Și așa se întâmplă.
În noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului "Cuvântul", este arestat la locuința lui din București și dus chiar atunci în lagărul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae Ionescu va sta în lagărul de la Miercurea Ciucului până la 16 Noiembrie 1938, și fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Brașov.
La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino și profesorul Vasile Cristescu, pe când erau transportați sub escorta militară de la lagărul din Miercurea Ciucului la închisoarea Jilava, în vederea judecării procesului, evadează și se ascund la Brașov și Râșnov, contribuind apoi la conducerea Mișcării Legionare.
La 25 Iunie 1938, începe
la Tribunalul Militar al Corpului II Armată din București judecarea fruntașilor Mișcării Legionare. În dimineața de 1 Iulie 1938 se da sentința: Alexandru Cantacuzino și profesorul Vasile Cristescu la 9 ani închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotigă, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Bănică Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Șerban Milcoveanu, Nicolae Totu și Radu Budișteanu la 7 ani închisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionică și Serafim Aurel la 5 ani închisoare; preotul N. Georgescu-Edineți la 1 an închisoare.
La 19 Iunie 1938, la ora 12 și jumătate noaptea, Căpitanul a fost ridicat de la închisoarea Jilava și transportat la închisoarea Doftana.
La 15 Septembrie 1938, Căpitanul încredințează Săcușorul cu Pământ, adunat din locurile marilor bătălii ale istoriei, comandantului închisorii Doftana, care-și ia angajamentul să i-l restituie când vremurile tulburi se vor limpezi.
La 20 Noiembrie 1938, apare "Curierul Legionar", împotriva voi
nței acelor care dezlănțuiseră prigoana. "Curierul" se tipărea în tipografia organizată, fără știrea poliției, de Titi Cristescu. Se dau știri politice importante și date privitoare la suferințele legionarilor.
La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antones
cu, fiind comandant al Corpului III Armată, trimite o întâmpinare energica ministrului apărării naționale în care arată că legionarii deținuți în închisoarea Chișinău sunt ținuți în regim inuman, de carceră și mizerie. Totodată, generalul Antonescu, din proprie inițiativă, ia o serie de măsuri de îmbunătățire. În urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, închisoarea, amenințarea cu moartea.
La 28 Noiembrie 1938, Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj, este împușcat de trei studenți. În timpul nopții, căminele sunt devastate de poliție și se fac numeroase arestări printre studenți și studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Făgădaru. În alte orașe din țară se fac, de asemenea, numeroase arestări. Cu deoseb
ire la Cernăuți. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, da un ordin prin care hotărăște ca legionarii să fie împușcați fără somație. Și într-adevăr, legionarii Nicolae Făgădaru, Bică Anania și Petre Andrei sunt împușcați de jandarmi (8 decembrie).
Î
n noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Călinescu și Gavrilă Marinescu îl asasinează mișelește pe Corneliu Codreanu, dimpreună cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu și Doru Belimace, și totodată pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozântan, Ion Atanasiu, Ștefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrilă Bogdan, Ion Caratănase, Ion Pele și Ștefan Curcă. Apoi îi îngroapă la închisoarea Jilava, turnând peste ei acid sulfuric și punând deasupra o placă imensă de beton.
În ziua de
30 Noiembrie se da publicității următorul comunicat:" Întrucât generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depășit cadrul atribuțiilor sale legale, manifestând atitudini cu caracter politic neîngăduit, i s-a luat comanda Corpului III Armată, pe ziua de 29 Noiembrie".
Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasă de înțelegere a Mișcării Legionare.
La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernăuți condamnă pe Lututovici Leonida și Stănescu Mihai la muncă silnică pe viață; pe Rahmistriuc Alexandru și Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohuț Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sunt aceia care răniseră pe lt. Col. Cristescu, zbirul legionarilor.
La 3 Decembrie 1938, poliția, fiind informată printr-un denunț anonim că Comandamentul Mișcării Legionare s-ar afla la locuința bătrânului Dincă Cristescu, face o descindere unde nu găsește nimic. Cercetând la alte proprietăți ale bătrânului, găsește, din întâmplare, în comuna Colentina, tipografia Mișcării Legiona
re. Această tipografie fusese organizată de Titi Cristescu, și acolo, în timpul prigoanei, s-au tipărit de către profesorul N. Pătrașcu și V. Suciu manifestele Mișcării Legionare, "Curierul Legionar", broșura profesorului Vasile Cristescu și alte publicații. Cu prilejul descinderii poliției la tipografie au fost arestați frații Gheorghe și Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapă de sub urmărirea poliției, continuă acțiunea Mișcării Legionare până mai târziu, când trece peste graniță.
1939
La 4 Ian
uarie 1939, în str. Aureliu 14 din București, au fost surprinși de poliție și arestați, legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea și alte elemente, care conduceau acțiunea Mișcării Legionare și îndrumau legăturile cu provincia.
La
7 Ianuarie 1939, explodează laboratorul legionar de produse explozibile din str. Căpitan Oarcă nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae după indicațiile comandamentului legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Pătrașcu și Titi Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24 Ianuarie, când se descoperă aruncătoarele de flăcări, și asasinat la 25 Ianuarie. El era un tehnician renumit, fiind autorul unor descoperiri chimice însemnate. La 24 Ianuarie, au fost arestați cei care conlucrau la aceasta acțiune și anume: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Ștefănescu Ion, dr. Gh. Buțu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Pârvulescu Teodor, studenții Mirea Ion și Teoharie Nicolae, Chirilă Nicolae și Custură Ion.
După ce fusese pus în libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarăși arestat și închis în lagărul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.
În prima jumătate a lunii Ianuarie 1939, este prins de poliție inginerul Augustin Micu, care comanda grupul Răzleți.
La 14 ianuarie 1939, se judecă la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa și încă a 9 legionari care sunt condamnați la închisoare.
La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu și descoperirea laboratorului pentru aruncătoarele de flăcări.
La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat p
rin ștrangulare, de poliție, lt. Nicolae Dumitrescu.
La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Mișcarea Legionară împreună cu Horia Sima, a fost asasinat de poliție la locuința lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a fost împușcat în frunte de jidanul Otto Reiner, care și-a luat pedeapsa în închisoarea Jilava în noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu s-a aparat eroic, rănind doi agenți de politie.
La 1 Februarie 1939, intră în vigoare legea privitoare la pierderea naționalității romane, alcătuită de Armand Călinescu. Legea aceasta era vădit îndreptată împotriva legionarilor refugiați în străinătate.
La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreună cu Ilie Smultea și Alexandru Popovici trec frontiera ungară, scăpând de sub urmărirea poliției, pe la Beba Veche-Seghedin, și după un lung șir de peripeții prin Ungaria și Germania, ajung după patru zile la Berlin.
La 8 februarie 1939, se petrece la București arestarea grupului legionar Nadoleanu, care pregătea un atentat împotriva lui Armand Călinescu. Legionarii sunt omorâți și arși la Crematoriu, chiar în prezența lui Armand Călinescu.
La 9 Februarie 1939, se termină la Cluj judecarea procesului asasinării rectorului Ștefănescu-Goangă. Pe banca acuzării se aflau 72 de legionari. Studenții Pop Ion și Lascăianu Aurel sunt condamnați la moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la muncă silnică pe viață; 38 de legionari sunt condamnați între 12 ani și 3 luni închisoare și amendă.
La 11 Februarie 1939, comandantul
legionar Victor Dragomirescu, pe când încerca un zbor cu avionul în Bulgaria, în tovărășia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor și este rănit. Este arestat și dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnată la 1 an închisoare, dar evadată și urmărită de poliție.
Legionara Nicolicescu este arestată, iar Victor Dragomirescu, rânit încă, este dus la închisoarea Văcărești. De la închisoare este luat de comisarul Al. Davidescu și ștrangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, și fiind încă în viață, este aruncat în cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu și-a luat pedeapsa, în noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la închisoarea Jilava.
La 22 și 23 Februarie 1939, se judecă la Tribunalul Militar din București procesul legionarilor care organizaseră laboratorul din str. Căpitan Oarcă. Virgil Mihăilescu este condamnat la 8 ani închisoare, iar studenții Achim Mircea și Stroescu Alexandru la 6 ani. Toți în lipsă. În prezență: Bereche Ion la 3 ani închisoa
re; dr. Constantin Zisu și Contes Constantin la 4 ani închisoare; dr. Gh. Buțu, Demetrescu Nicolae, Chirilă Nicolae și Custură Ion la 1 an închisoare.
La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat și dus la spitalul din Brașov, de unde este eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul forțat în București până la 14 Ianuarie 1940.
La 5 Iunie 1939, pleacă din Berlin, în țara, Miti Dumitrescu și Ilie Smultea.
La 10 Iulie 1939 (noaptea), comandanta legionară Nicoleta Nicolescu a fost asasinată în București de poliția lui Armand Călinescu. Nicoleta Nicolescu avusese o bogată activitate în timpul prigoanei.
În ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p.m., a fost împușcat în București primul-ministru Armand Călinescu. Astfel a fost pedepsit autorul asasinării tinerei generații legionare. Echipa de legionari care a luat aceasta bărbătească hotărâre era alcătuită din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stănciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia și Jea
n Ionescu. Îndată după împușcarea lui Armand Călinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea de Radiodifuziune, și acolo, în fața microfonului, au vestit țării:" Primul-ministru Armand Călinescu a fost împușcat astăzi de o echipă de legionari prahoveni". Întreaga suflare românească a îndreptățit hotărârea eroica a legionarilor. După 8 ore de chinuri îngrozitoare în beciurile politiei din Capitala, cei 9 legionari au fost legați și împușcați chiar în locul unde fusese omorât Armand Călinescu. Trupurile neînsuflețite ale bravilor legionari au fost lăsate pe caldarâm, guvernul organizând un pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbră de regele Carol al II-lea.
În noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinați 252 de fruntași ai Mișcării Legionare; 44 în lagărul de la Miercurea Ciucului; 31 în lagărul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Brașov; 13 la penitenciarul Râmnicu Sărat; 10 în București și 147 în restul țării. Acest măcel, în care își pierd viața cei mai vrednici
conducători ai Mișcării Legionare, s-a săvârșit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argeșanu și ministru de interne generalul Gabriel Marinescu. Cei 252 de eroi ai Mișcării Legionare au murit în credința că opera Căpitanului va triumfa.
La începutul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defecțiune a unui grup de legionari, care dorea desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se împiedica o ruptura a Mișcării Legionare, un alt grup încearcă o acțiune de destindere cu regele Carol al II-lea și guvernul său.
Acțiunea lui Horia Sima, C. Stoicănescu și C. Papanace înfrânge planul regelui și legionarii nu se reîntorc de la Berlin decât la 15 Septembrie 1940.
La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontier
a pentru a doua oară, de această dată spre Iugoslavia pe la Comloșul Mare (Banat). După o lungă ședere în Iugoslavia se reîntoarce la Berlin.
La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germană împreună cu Traian Borobaru, Octavian Roșu, Iancu Vasiu și încă 4 camarazi. Arestați de autoritățile germane, stau în închisoarea de la Graz până la identificare.
1940
La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, în vârstă de 49 de ani, fost director al ziarului "Cuvântul".
La 24 Martie 1940, grupul de legi
onari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima și Constantin Papanace, comemorează moartea profesorului Nae Ionescu și, printr-un act scris, hotărăsc să continue linia de intransigență față de regimul din România.
La 28 Martie 1940, venirea primei delega
ții de legionari din țară, la Berlin formată din Radu Mironovici și C. Stoicănescu.
La 3 Mai 1940, a doua delegație de legionari, alcătuită de C. Stoicănescu și dr. Augustin Bidianu, vine la Berlin.
La 5 Mai 1940, pleacă din Berlin în țara Horia Sima, dimpreună cu Eugen Teodorescu, pentru a doua oară.
La 19 Mai 1940, este arestat de poliția românească Horia Sima în comuna Comoriște (jud. Caraș).
La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Siguranței generale a Statului.
La 23 Iunie 1940
, Horia Sima, pentru a da posibilitatea de reorganizare a Mișcării Legionare, cere tuturor legionarilor să se înscrie în Partidul Națiunii, nou înființat.
La 27 Iunie 1940, are loc, în București, întrevederea dintre generalul Ion Antonescu și Horia Sima,
în casele dr. Sandu Popovici.
La 4 Iulie 1940, Horia Sima este numit ministru al cultelor și artelor.
La 7 Iulie 1940, Horia Sima demisionează din funcția de ministru al cultelor și artelor și răspândește textul demisiei sale.
La 10 Iulie 1940, Româ
nia se retrage din Liga Națiunilor, îndeplinind după câțiva ani prevederile Căpitanului.
La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se reîntoarce în țară din Germania cu informații prețioase asupra evoluției situației de la Berlin, și totodată, cu instrucțiuni și orientări, pentru evoluția evenimentelor din țară, de la Constantin Papanace și Mihail Sturdza.
La 14 Iulie 1940, are loc în Capitală o importantă ședință a comandanților legionari din București și provincie, în fața căreia Horia Sima și-a explicat atitudinea de până atunci și rostul demisiei sale din guvern.
În prima jumătate a lunii August 1940, Legația Engleza din București răspândește un manifest în numele Mișcării Legionare împotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declarație făcută agențiilor străine de presă, Horia Sima demască intriga engleză.
Marți 3 Septembrie 1940, la ora 9 seara, izbucnirea revoluției legionare. În zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac și de rezistență în următoarele orașe: Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Constanța și București. Legionarii atacă instituțiile publice la Brașov, Constanța și București. Se dau lupte între autorități și legionari. Cad morți și răniți de ambele părți.
Situația este considerată alarmantă, dar stăpânită de panică, oamenii regelui Carol al II-lea nu izbutesc să înfrângă forțele dezlănțuite de Mișcarea Legionară. Tot în aceeași zi, Horia Sima lansează un manifest, pe care, din motive tactice, îl antedatează (1 Septembrie) în care cere abdicarea regelui Carol al I
I-lea, învinovățindu-l de politică greșită care a dus la ciopârțirea țării. Publicul participă la acțiunea Mișcării Legionare, și în București și în orașele din provincie au loc mari manifestații de stradă. Publicul cere abdicarea regelui.
La 4 Septembrie
1940, înfrânt de puterea crescândă a Mișcării Legionare, și sub presiunea evenimentelor, regele cheamă în puterea nopții pe generalul Ion Antonescu și este silit să-i acorde puteri depline. Generalul Ion Antonescu eliberează pe toți legionarii aflați în închisori.
6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. În dimineața acestei zile generalul Ion Antonescu izbutește să smulgă abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel înfrânt sub povara propriilor lui greșeli politice. Entuziaste manifestații populare de bucurie. În aceeași zi, la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul României.
În aceeași zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamație către țară, din care se desprinde ideea esențială că s-a inaugurat un nou regim social și politic în care forțele dominante vor fi ale tineretului legionar.
La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegramă de încredere lui Adolf Hitler și alta lui Mussolini în care aduce mărturia de prietenie a poporului român.
Masuri de purificare moral
ă: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active ale armatei pe următorii generali: Ilasievici Constantin, Argeșanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcușu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin și amiral Bărbuneanu Petre.
Tot la această dată, generalul Ion Antonescu hotărăște: Controlul averilor foștilor demnitari ai statului; Controlul fondurilor întrebuințate pentru înzestrarea armatei; Desființarea organizației Straja Țării; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani și a magistraților care au judecat.
La 7 Septembrie 1940, în multe orașe din țară au loc manifestații legionare. Legionarii îmbrăcați în cămăși verzi manifestează în coloane de marș.
Ziua de 7 Septembrie, a fost o zi de rugăciune și de pomenire a eroilor Mișcării Legionare în toate orașele, târgurile și satele din țară. Legionarii iau în stăpânire sediile și proprietățile lor.
La 7 septembrie, au fost înmormântați la Constanța cei trei legionari morți în luptele de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani și Ardeleanu.
Evreii sunt eliminați din teatre și din orice funcțiune artistică.
La 8 Septembrie 1940, are loc la Brașov înmormântarea legionarilor căzuți în luptele de la Brașov și Vâlcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caramlău, Gheorghe Ștefănescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan și Constantin Sălceanu.
La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desființează Partidul Națiunii și Gărzile Partidului Națiunii.
De la 6-9 Septe
mbrie 1940, comandantul legionar Vasile Iasinschi reîncepe organizarea Centrului Răzleți.
Miercuri, 11 Septembrie 1940, în cadrul unei mari solemnități legionare sunt reînhumați în cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinați la 21 Septembrie 1939
la Miercurea Ciucului.
Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducătorul Mișcării Legionare, fixează normele de sărbătorire a zilei Căpitanului pentru 13 Septembrie, însărcinând pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi și Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnități.
La 13 Septembrie, se desfășoară în București, în cadrul unei impunătoare solemnități, cinstirea zilei Căpitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sfântul Ilie-Gorgani la Casa Verde, și acolo Horia Sima a ținut o cuvântare în care a vorbit despre lupta Căpitanului, despre sensul moral al vieții legionare și despre biruința de la 6 Septembrie.
14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legionar. Se formează noul guvern sub conducerea generalului Ion Antonescu
.
La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se reîntoarce în țară. Mișcarea Legionară îi face o manifestație de simpatie.
În după-amiaza aceleiași zile sosește în București grupul de legionari care a fost refugiat la Berlin, în frunte cu comandantul
legionar Constantin Papanace.
La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, ordonă mobilizarea tuturor elanurilor românești pentru refacerea țării și totodată amintește jurământul pe care Căpitanul l-a cerut elitei legionare în fața mormântului lui Moța și Marin. Legionarii depun acest jurământ.
Președinția Consiliului de Miniștri arată că în anii 1939 și 1940 Moruzov a cheltuit suma fabuloasă de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.
La 18 Septembrie 1940, Mișcarea Legionară ia în primire sediile fostei organizațiuni Straja Țării, prin camaradul profesor Constantin Stoicănescu.
22 Septembrie 1940: Ziua eroilor și a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim legionar, organizată de comandantul legionar Vasile I
asinschi.
La Predeal, într-un cadru de măreție și sobrietate, solemnitatea are loc în prezența generalului Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al Mișcării Legionare; domnul Fabricius, ministrul Germaniei la București și Pelegrino Ghigi, ministrul Italie
i.
La Râmnicu Sărat, în București, la Vaslui și Râșnov au loc de asemenea impunătoare solemnități pentru pomenirea eroilor și martirilor legionari. La locul de pomenire al celor 9 eroi prahoveni, Horia Sima cere legionarilor împlinirea celor 9 porunci ale ceasului de față.
În zilele următoare Sindicatul Ziariștilor și Societatea Scriitorilor Români elimină pe evrei. Legionarii sunt numiți în posturile de conducere ale instituțiilor de stat. Barourile sunt naționalizate prin eliminarea evreilor.
Prin c
irculara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizează sensul Ajutorului Legionar.
Generalul Ion Antonescu fixează normele de reorganizare a armatei, în urma convocării marilor comandanți militari la 25 Septembrie.
La 28 Septembrie, generalul Ion Ant
onescu face un apel către Femeia Româna. "Un singur lux: al jertfei; o singură podoabă: a cinstei; Soție, mamă și bunică".
În primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Brăileanu purcede la Reforma legionară a învățământului. Profesorii și elevii evrei sunt înlăturați din scoli și universități. Pregătirea tinerelor generații în scoli se va face după tăria caracterelor, capacitatea de jertfă și aptitudini.
6 Octombrie 1940: Marea demonstrație de forță legionară din București. Peste 100.000 de cămăși verzi defilează în fața generalului Ion Antonescu Horia Sima și a reprezentanților diplomatici ai Axei, Spaniei și Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este organizatorul demonstrației.
La 9 Octombrie 1940, la ora 8 seara, în a
ula liceului Andrei Șaguna din Brașov, Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, rostește un discurs despre Raporturile româno-maghiare. În numele a 1.400.000 de români din Ardealul ocupat de unguri, Mișcarea Legionară, prin Horia Sima, își pronunță avertismentul.
De la 9 la 13 Octombrie un detașament se 120 legionari echipați în cămăși verzi, fiind invitați în Italia, sunt salutați de Duce și li se face o primire entuziastă în mai multe orașe. Conducătorul detașamentului de legionari a fost comandantul
dr. Victor Silaghi.
La 13 Octombrie 1940, ziarul "Völkischer Beobachter" publică un interviu al generalului Ion Antonescu în care conducătorul statului precizează punctele de orientare ale statului.
La 14 Octombrie 1940, reapare "Cuvântul", ziar al Mi
șcării Legionare. Întemeietor: Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Ștefan C. Ionescu.
La 16 Octombrie 1940, Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, hotărăște Bătălia fierului vechi.
Organizația preliminară a tineretului se încadrează în Comandamentul viitorilor ostași ai statului legionar român.
Ministrul de Finanțe anulează brevetele de băuturi ale evreilor care vor fi lichidate până la 31 Decembrie 1940.
La 27 Octombrie, au fost reînhumate la Pred
eal osemintele martirilor legionari asasinați în lagărul de la Vaslui și, totodată, au fost depuse și urnele cu cenușă eroilor legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu și Grupul Miti Dumitrescu.
La 27 Octombrie, începând războiul dintre Italia și Grecia, se fac intervenții pentru libertatea macedonenilor din Grecia. Acțiunea este condusă de comandantul legionar Constantin Papanace.
8 Noiembrie 1940: Iașii, proclamat oraș al Mișcării Legionare. În această zi are loc la Iași o impunătoare manifestație legionară în prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu și Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare.
Participa o delegație a tineretului german și italian.
La
7 Noiembrie au murit intr-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu și Aron Valeriu.
La 10 Noiembrie, se deschide noua Universitate transilvană din Sibiu, în prezența generalului Ion Antonescu și a lui Horia Sima.
La 12 Noiembrie, generalul
Ion Antonescu pleacă în Italia unde este primit de Mussolini, reînnoind relațiile de prietenie dintre cele două țări.
La 11 Noiembrie, reîncepe organizarea taberelor muncii legionare. Conducerea taberelor este încredințată lui C. Stoicănescu, comandant l
egionar.
La 20 Noiembrie 1940, a murit în București venerabilul luptător naționalist părintele Ion Moța.
La 22 Noiembrie, are loc la Berlin întâlnirea dintre generalul Ion Antonescu și Adolf Hitler. Generalul Antonescu s-a dus în Germania în urma invitației guvernului din Berlin.
România adera la Pactul Tripartit, îndeplinind nu o formalitate diplomatică, ci o misiune istorică alături de Germania și Italia, în care s-a săvârșit revoluția naționalistă ca și în România.
La 25 Noiembrie, încep săpăturile la închisoarea Jilava pentru dezgroparea rămășițelor pământești ale Căpitanului, Nicadorilor și Decemvririlor.
În noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de deținuți politici de la închisoarea Jilava au fost executați de mulțimea legionarilor revoltați la vederea osemintelor Căpitanului.
În cursul lunii Noiembrie 1940 se revizuiește Procesul Căpitanului și sentința de condamnare este anulată.
La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din București reînhumarea corpului neînsuflețit al Căpitanului, Decemvrilor și Nicadorilor, în cadrul unei impunătoare demonstrațiuni funerare, la care participă reprezentanții diplomatici ai Germaniei, Italiei și Spaniei. Legionarii fac, zi și noapte, de gardă la biserica Sfântul Ilie-Gorgani și la
mormântul de la Casa Verde.